2019 – Lacul Belis Fantanele – Marathon Swimming Romania

Pe 13 iulie 2019 am luat startul in cadrul unui eveniment ce si-a propus traversarea inot, pe intreaga lungime, a lacului Belis Fantanele, respectiv 14
kilometri. Lacul Belis Fantanele este un lac de acumulare, aflat in inima Transilvaniei, in judetul Cluj, pornind de la varsarea raului Somes si pana la
barajul Belis.
Inotul s-a desfasurat sub organizarea unei asociatii sportive locale si avand in vedere admiratia pe care o port regulilor de marathon swimming, am dorit sa efectuez inotul dupa aceste reguli.

Am inotat anterior aici, in 2017, in cadrul unui eveniment sportiv in neopren, 10 kilometri si am descoperit atunci frumusetea locului. De asemenea am remarcat si temperatura scazuta a apei, in comparatie cu cea a lacurilor din jurul Bucurestiului, la campie, cu care eram obisnuit.
Avand in vedere ca eram inscris pentru traversarea inot a lacului Ijsselmeer, din Olanda, pe 17 august 2019, inotul ar fi fost un foarte bun ultim antrenament de anduranta, in conditii similare de temperatura scazuta a apei si o ocazie sa efectuez primul meu inot, organizat individual, documentat dupa regulile Marathon Swimmers Federation.
Planul initial era sa inot lacul dus-intors, pornind de la baraj, catre coada si inapoi; insa conditiile meteo au fost dificile in acea zi, pentru ca in comparatie cu mediile istorice si saptamana anterioara, temperatura exterioara scazuse cu aproximativ 10 grade si cea a apei cu 3 grade. Astfel, la momentul inceperii inotului, temperatura aerului era de 10 grade si cea a apei de 18 grade, comparativ cu o saptamana mai devreme la 20 grade aer respectiv 21 grade apa.
Totodata la acel moment aveam o experienta redusa in marathon swimming, iar echipa de suport, desi avea o inima mare, faptic nu avea suficienta experienta pentru a putea identifica si gestiona o eventuala hipotermie. Echipa de suport pe intreaga perioada premergatoare si pe durata inotului echipa mi-a fost alaturi si mi-a oferit o atentie deosebita.
Pentru acest inot a trebuit sa ma pregatesc psihic si mental pentru conditiile meteo, asteptate, si am efectuat in conditii de apa rece multiple antrenamente si dusuri reci.

La start am fost 2 sportivi care am incercat traversarea inot fara neopren, insa din pacate cel de-al doilea s-a oprit inainte de final si retin 5 alti sportivi care au inotat in neopren; unul dintre ei fiind viitorul meu bun prieten, Mihai Badea.

In acest inot am avut alaturi doi oameni minunati, de un altruism remarcabil, care m-au sprijinit cum si cu tot ce au putut, unul a fost Marius Sutea cu rol de asistent/ suport si altul in persoana lui Alexandru Achim, cu rol de observator. Cu ambii am stabilit cu mult timp inainte detalii privind rolul fiecaruia in acest inot, despre ce trebuie sa faca sau sa nu faca asistentul, respectiv observatorul.
Pentru memorarea traseului am folosit diferite dispositive de urmarire GPS, iar pentru combatarea soarelui, absent, am folosit o crema rezistenta la apa, pe baza de oxid de zinc; o solutie clasica pentru inotatori in ape deschise, pe distante lungi.
Am luat startul in jurul orei 9, cu temperatura la mal de 19 grade si o apa fara valuri. In general inotul s-a desfasurat fara probleme remarcabile, insa echipa de suport/observare a fost incercata de vant, ploaie si temperatura scazuta a aerului, eu avand de multe ori impresia perechea din caiac trece printr-un efort de anduranta mult mai laudabil decat acela pe care incercam sa il realizez.

In timpul inotului, la dus, am incercat sa urmaresc starea mea de prezenta si sa fiu eu acela care determina primul daca am o problema sau nu, si pentru ca din cauza faptului ca caiacul era gonflabil si vantul uneori batea cu putere, echipa de asistenta ramanea in urma la 50-80 metri, fara a-mi putea observa intotdeauna expresia fetei, prezenta psihica sau comportamentul general, vezi un eventual tremurat semn de inceput de hipotermie. (Aceasta solutie nu o recomand in conditii extreme/ inoturi de mare amploare deoarece consider ca daca ajungi sa te lupti cu limitele proprii, ar fi sanatos – daca nu vital; ca acela care sa urmareasca obiectiv starea de sanatate sa fie un membru al echipei de asistenta si nu inotatorul). A fost si primul moment cand am constatat ca produsul „caiac gonflabil” nu este adecvat inotului, pe distanta lunga, in ape deschise.

In apropiere de “coada lacului” am intampinat o problema: am realizat ca nu este limpede pentru nimeni, nici pentru inotatori – nici pentru echipele de asistenta din jurul meu (a mea/ a lui Mihai) care este capatul celor 14 kilometri si in mod repetat m-am oprit sa caut un punct de reper, fix si rezistent in timp (conditie pentru inoturile documentate, dupa reguli MSF), fapt care a contribuit la scaderea temperaturii organismului.

Intr-un final am gasit o veche casuta, frumoasa, parca abandonata, “acolo” inca de la inceputurile lacului de acumulare si am stabilit ca ea va fi punctul de final al primei ture.

Am gasit „Capatul lacului”.

Tot conform regulilor de marathon swimming, la finalul primei ture, a trebuit sa ies complet din apa, sa pozam filmam iesirea si sa notam, prin intermediul observatorului, coordonatele GPS.
Aceasta pauza cu iesire din apa, cu 13 grade temperatura exterioara, mi-a pus capac, iar la reintrarea in apa am inceput sa tremur necontrolat, stare in care am mai inotat 1-2 kilometri „la vale”.
Am realizat prima traversare inot, neasistat dupa regulile Marathon Swimmers Federation si am obtinut prima documentare romaneasca in aceasta ramura sportiva.

Am un regret totusi ca nu am reusit sa traversez dus – intors lacul, avand in vedere ca intoarcerea inot catre baraj ar fi fost un efort, daca nu era acumulat, mult mai mic – pentru ca as fi fost asistat de curgerea Somesului, in loc sa inot cum am inotat la dus contra curentului/ curgerii apei.

We’re proud to announce our first Documented Swim from Romania – Bogdan Zurbagiu completed the first known unassisted… Posted by Marathon Swimmers Federation on Tuesday, 1 October 2019

La final, dupa ce am parcat la mal, am fost condusi cu barca de catre organizator la un punct de iesire, de pe suprafata lacului unde am fost primiti cu o ciorba calda, delicioasa.

Mai multe detalii despre inotul din Lacul Belis se pot gasi in raportul de documentare a inotului disponibil pe site-ul MSF.